Skip navigation

“Desire is the starting point of achievment,not a hope,not a wish,but a keen pulsating desire which transcends everything”

Napoleon Hill

Vreau un moment de inspiratie,o clipa, un gram de curaj sa alerg ca o nebuna de-a lungul stancii,sa ma arunc de pe ea si sa cad in neant,spre mare,stanci si margini. Sa ma prabusesc,sa ma transform in tandari,in praf,in particule,sa ma prefac in cuvinte,sa ma astern pe foi si sa scriu romanul vietii mele. Sa imi castig premiul Nobel nu pentru literatura, ci pentru suflet. Nu pentru unicitatea sa,nu pentru traumele sale,nu pentru calitati sau defecte,nu pentru ceea ce e ci pentru ceea ce ar putea deveni intr-o lume fada,ce urmeaza doar modele,reproduc si modifica originalul in ceea ce ei numesc arta.

Auditie : Disturbed – Indestructible

“Sunt uneori stări care parcă îşi pierd durata. Nu ştii – sau nu-ţi aduci aminte – când au început, ce le-a dezlănţuit, cum se transformă. Şi totuşi, din beatitudinea aceea turbure se desprinde uneori un cuvânt, un strigăt, o melodie sau măcar o singură notă muzicală, care îţi rămâne necontenit prezentă, fără să te mire precaritatea sau chiar nesemnificaţia ei.”

Mircea Eliade

 

M-am mintit mereu ca mi-e teama sa nu sfarsesc un om singur cu teluri indeplinite insa fara un suflet langa mine caruia sa ii impartasesc intreaga-mi viata,si sa o retraiesc prin bucuria sa de a ma asculta si sa savurez la randul meu viata sa,cea de dinaintea mea si cea de dupa mine. Nu mi-e teama de singuratate. Nu mi-e frica de camere goale,nu mi-e teama de dimineti pustii,nu mi-e teama de seri gri, nu mi-e frica de o zi ploioasa. Dar mi-a fost mereu teama de momentul in care m-as putea uita la un om si sa zic “Am nevoie de tine. Acum si pentru totdeauna”.

Si …de ce sa ma mai mint?

Ma faci sa zambesc. Ma faci sa rad. Ma faci sa dansez in mijlocul strazii. Ma inspiri, ma surprinzi, ma captivezi.

Vreau doar o ocazie,o sansa sa iti spun,privindu-te in ochi,ce om extraordinar esti.

Esti un actor ce iese pe scena cu o masca, isi joaca rolul plin de umor, isi distreaza spectatorii,isi face plecaciunea de final si iese in plina glorie de pe scena. Si odata ajuns in spatele cortinelor, isi agata masca intr-un cui si isi vede de existenta sa. Am vazut si omul,nu doar actorul. Iar omul acela…il plac.

Imi place privirea lui,zambetul lui, parul sau rebel. Imi place paradoxul ce il defineste. Imi place copilul ce poate fi,baiatul care este si barbatul ce ar putea fi. Imi place bucuria lui si tristetea sa. Imi place curajul si temerile sale,imi place modul in care ma face sa ma simt stupida si modul in care ma face sa cred ca poate sunt altfel. Imi place compania lui si absurd,ador absenta lui. Imi place modul in care se zbate intre ceea ce doreste si limitarile absurde ale societatii noastre,imi plac cicatricile sale sufletesti si chipul sau perfect, imi place tupeul lui si totusi,timiditatea aceea de copil pentru prima oara in public. Ador nesiguranta sa, atunci cand cauta confirmare ca nu este inutil, ca nu este inexistent,ca nu este imperfect. Imi place modul sau de a privi lucrurile in jurul sau si al celorlalti. Imi plac gesturile lui spontante, rasul pornit din nimic, visele ce le ascunde in pumnii sai.

Probabil…probabil nu vei sti asta niciodata. Probabil vor fi niste idei asternute. Probabil,candva,in timp, vei fi acasa, cu sotia ta,si veti rade seara la un pahar de vin, traindu-ti existenta fara sa realizezi. Probabil vor trece ani, voi uita ideile astea iar tu ma vei uita pe mine. Dar vreau sa stii…pentru o clipa in eternitate…ca cineva chiar a simtit toate astea pentru tine.

Si toate astea…nu le zic prin prisma unui alter-ego dramatic. Nu,asta o zic eu,Ella. Ella, acea prietena a ta…

 

Auditie : Adele – Someone like you

There is a tide in the affairs of men, Which taken at the flood, leads on to fortune. Omitted, all the voyage of their life is bound in shallows and in miseries. On such a full sea are we now afloat. And we must take the current when it serves, or lose our ventures.

William Shakespeare

Stiti ce e nisipul?Acel par lung si blond al falezelor ce continua sub dansul valurilor si sfarseste undeva in adancuri? E o roca sedimentara neconsolidata ce provine din alte roci,organisme sau minerale sfaramate. E adevarat ca nimic frumos nu se naste pur si simplu, ci distruge,sfarama sau inlocuieste altceva. Frumosul in sine nu e ceva pur, aparut din neant, fara consecinte sau efecte distrugatoare asupra mediului existent in jurul sau. E doar o iluzie, o idee superficiala, o experienta efemera.

Si poate astept de prea mult timp un miracol,o mana,o voce sau macar firmituri pe un drum pustiu. Si poate cred prea mult in miracole. Desi sunt mai veritabile decat oamenii din jurul nostru.

Ma plimb uneori desculta pe malul marii…si privesc urmele de pasi din nisip. Evit mereu sa calc pe ele. Oare cati au gresit pasind pe acolo? Oare la ce dezastre au dus drumurile alea? Si daca le-as urma… unde as sfarsi eu?

Stiti ce e trist? In timp ce toti se bucura de peisaj,patrunzand in el, eu il privesc din afara ca un tablou ce prinde viata. Ma apas in nisipul umed,lasandu-l sa-mi patrunda printre degete, si il vad cum se prelinge pe pielea mea.  E imbacsit de urme umane, a incetat a mai fi divin demult. E doar un alt loc profanat de mana omului si dorintele lui. Nu mai miroase a virginitate,puritate,natura. Nu mai miroase a zei,ingeri si demoni. Nu se mai simte ca o carare de redescoperire a eului propriu, a acelui om ce stii ca l-ai pierdut pe drum, si s-a evaporat,fiind inhalat de trecut,oameni si carari parcurse si reparcurse iar tot ce a mai ramas din tine s-a lipit de peretii unei camere goale,moarte si undeva in urmele de acolo, mai gasesti un iz al celui ce ai fost. Dar stii ca aia e ca cenusa cadavrelor raspandit in aer…nu mai e ce a fost.

Iau uneori nisipul fierbinte in mana si il las sa se scurga din pumnul strans precum timpul si imi imaginez ca sunt o clepsidra ce si-a permis sa prinda viata. ..desi de multe ori uit ca eu sunt nisipul.

Ma simt dezradacinata. Si nu neaparat neintealeasa cat neacceptata. Nu ma simt privita, ci simt ca nu ocup un loc,ca se vede prin mine. Nu vreau sa cred ca sunt o pata de negru in spatele unor stalpi,caci atunci as fi doar o umbra ce asteapta o pata de lumina pentru a fugi.

Noaptea,cand raman singura…sau ma simt singura,fug pe plaja. Si cand ma apropii prea mult de mare,mi se pare ca aud un cantec trist. Regret ca stiu cine il fredoneaza. Si privesc departe unde marea imi pare a dansa alaturi de fiintele ei negre cu suflet alb. As vrea sa fiu in hora aceea.

Auditie : Breaking Benjamin – Diary of Jane

Zi-mi, cand stelele ceru-l ating
Si noaptea patrunde-n pamant,
Cand toate luminile se sting,
Mi-auzi vocea in vant vibrand? 

Si, zi-mi, cand simti fiori reci pe spate,
Si iti tremura toata carnea de durere,
Cand sufletul se revarsa peste toate,
Ma lasi sa-ti torn in urechi si fiinta miere? 

Lasa-ma sa iti spal sufletul de amintiri,
Sa ma prefac intr-un bandaj de emotii.
Sa fiu iubita precum sangele de vampiri,
Sa te iubesc  cum pamantul iubeste mortii.

Lasa-ma sa fiu inger cand soarele rasare,
Cand totul se vede,nimic nu e ascuns.
Lasa-ma sa fiu demon cand soarele dispare,
Si de intuneric sufletul mi-e prea patruns.

Fii parte din mine,transforma-ma in esenta.
Am sa fiu parfumul tau,aerul ce il respiri. 
Am sa ma transform intr-o clipa in chintesenta,
Si am sa iti transform traumele in amintiri. 

Hell is empty, all the devils are here.

William Shakespeare

Repaus. Respira adanc…poate nu e cel mai mare cosmar al tau.Si daca totusi ar fi…te poti trezi din el? Te poti folosi de toata vointa ta,de puterea ta interioara,de toate alter ego-urile tale,de tot ce ai tu mai lucid,mai puternic,mai real pentru a infrange demonii ce te poseda adanc in noapte,cand restul fiintelor dorm,insa tu veghezi atent la orice umbra inaluntrica?

Poti sa lupti cu ceva a carui umbra o vezi,insa chipul nu il descifrezi?Poti sa infrangi ceva ce simti insa nu-l auzi?Poti sa ignori mirosul putred si sa nu cauti cadavrele?

Intr-un final,poti sa te intrebi ce e un cosmar si in mijlocul lui sa poti realiza ca e doar o manifestare a subconstientului ce metamorfozeaza tragediile,traumele si temerile tale in niste sentimente si imagini reunite   intr-un film nocturn?

Poti?Caci daca poti,tu strainule,zi-mi mie…eu cum as putea?

Defineste-mi frica.Asa cum o simti tu,la culmile sale,in apogeul sau.Defineste-mi frica atunci cand tot ce e in jurul tau se evapora,se transforma in fum si calci descult pe cenusa.  Defineste-mi golul ce il ai cand simti mirosul de carne arsa,cand auzi urletul acela infiorator, cand simti ca te inabusi in ceea ce crezi si stii ca e doar in tine. Si absurd…e ca si cum e cineva acolo tot timpul care iti sopteste pe o voce a carui timbru e indefinibil si totusi,inconfundabil sa fii atent…caci tu urmezi.

Amuzant. Ai zice ca din moment ce nu constientizezi de ce iti este frica,nu poti simti sentimentul asta. Daca frica nu are forma,culoare sau sunet,nu exista. Stii sa minti… sa te minti. Sa traiesti la nivelul in care frica are o caracteristica inseamna sa stii sa o eviti sau sa o infrunti,ignorand riscurile,consecintele. Inseamna sa nu vezi dincolo de zid. Inseamna sa traiesti la nivelul rotii Venerei.

Inseamna sa nu iti pese. Sa te temi de zid dar sa il poti evita,sa poti sa intorci spatele si sa cauti o alta cale e o binecuvantare. Sa te temi de ce e in spatele lui e un adevarat blestem.

Simt mereu in mine o alta fiinta,o voce,un alter ego,o alta eu.Prea multe ganduri, idei, soapte. Prea multe amintiri, ce nici macar nu imi apartin. Prea multe secrete,minciuni,nevoi… prea multe complicatii.

Ma repet. Ma repet. Stiu asta. Ma repet prin afirmatii,dar stiu ca asta le intaraste credibilitatea.Puterea. Influenta asupra fiintei. Exista monstrii. Isi fac cuib in suflete. Se hranesc din esenta, din instinctele primordiale, din alegerile usoare pe care le facem, din caile gresite pe care calcam, din orice tentatie careia nu ai putut sau nu ai vrut sa ii rezisti. Se hranesc din momentele de slabiciune in care tanjesti,ravnesti dar nu primesti, din momentele in care ti-e dor,dar ai pierdut prea multe, din momentele in care autocontrolul si ratiunea sunt echivalente cu vidul. Se hranesc din noi si timpul nostru. Iar noi…noi,fiinte naive,imbecilizate,dominate de nevoi le permitem,caci suntem orbi si surzi fata de prezenta lor, iar deseori,fara vointa noastra,dependenti de ea.

Uneori…uneori,pare atat de infantila ideea existentei unei prezente demonice,monstruoase in interiorul nostru . Interpretativ vorbind,sa nu o luam ad litterram,ci metaforic,caci stim ca omul e din fire dual,desi de multe ori, tinzand spre ceea ce confunda cu fericirea. Suntem controlati de niste idei,conceptii, credinte ce ne impun o anume viziune asupra acestor lucruri.

Adevarul…nu totul e cum scrie in carti. Nu totul e dupa cum se canta. Realii monstrii sunt cei te trezesc noaptea din somn iar ziua te fac sa iti fie frica de noapte. Sunt cei a caror soapte le auzi atunci cand e prea liniste, a caror umbre le vezi doar cand inchizi ochii, a caror prezenta le simti atunci esti prea singur.

Auditie : Veritasaga – Ce e frica

How calmly does the olive branch,
Observe the sky begin to blanch,
Without a cry, without a prayer ,
With no betrayal of despair .

Sometime while light obscures the tree
The zenith of its life will be,
Gone past forever
And from thence
A second history will commence.

A chronicle no longer gold ,
A bargaining with mist and mold,
And finally the broken stem ,
The plummeting to earth, and then.

And intercourse not well designed
For beings of a golden kind ,
Whose native green must arch above
The earth’s obscene corrupting love.

And still the ripe fruit and the branch
Observe the sky begin to blanch,
Without a cry, without a prayer
With no betrayal of despair .

Oh courage! Could you not as well
Select a second place to dwell?
Not only in that golden tree
But in the frightened heart of me.


“I wanted to make it really special on Valentine’s Day, so I tied my boyfriend up. And for three solid hours I watched whatever I wanted on TV.”

Tracy Smith

 

Nu despre asta e vorba?

Istorie (putina cultura nu a stricat nimanui) :

“Se spune ca Valentin a fost un preot roman martirizat  in timpul persecutiei lui Claudius in anii 269-270 d.c. Tanar fiind, Valentin ii ajuta pe crestini in vremurile persecutiei. El a fost prins si bagat in inchisoare, unde a devenit un propovaduitor. Tocmai de aceea a fost condamnat la moarte la data de 14 februarie-269. In timpul cat a stat in inchisoare el trimitea mesaje de imbarbatare prietenilor spunandu-le “Amintiti-va de Valentin” si “Va iubesc”.

O alta varianta ne spune ca Valentin a fost un preot care casatorea cuplurile in secret, impotriva legii date de Imparatul Claudius care interzisese casatoria. Si in aceasta poveste el a fost dus la inchisoare deoarece refuzase sa treaca la credinta in zeii pagani. In inchisoare, el se imprieteneste cu fiica temnicerului pe care o convinge sa creada in Dumnezeu. In ziua executiei sale–14 feb. 269, Valentin scrie o scrisoare de dragoste fetei temnicerului, pe care nu o semneaza.

Un lucru cert, ramane totusi faptul ca a existat un preot cu numele de Valentin, care a fost executat pentru credinta sa in Dumnezeu.”

Bla,bla,bla..

 

Ce a ajuns de fapt aceasta sarbatoare? A ajuns o reclama,un subiect de marketing, o sursa de bani. A ajuns atat de comercializata incat am ajuns sa meditam cum sa ne cheltuim banii mai bine.
Sa nu care cumva sa traiti cu iluzia ca inimioarele din geamul restaurantelor si magazinelor,obiectele a la Valentin’s si ofertele irezistibile au fost facute pentru voi,special. Nu,au fost facute/aduse/create pentru toti cei care se pot scuti de o suma de bani pentru a…pentru ce? A dovedi cuiva ca il iubesti?

Imi urez “Aniversare Fericita”,am 3 ani de cand m-am imprietenit cu Ducele de Marlborough si cu faimosul Winston Curchill, 3 ani de cand am zburat cu Clark Kent, 3 ani de cand am vizitat Monte Carlo, de cand am fost la [Pall] Mall si asa mai departe.

Si nu,nu urasc ziua asta.Si nu,nu sunt anti-romantism,bullshit,etc. Ideea e ca sunt eu ipocrita ,ca orice alt om. Dar urasc sa sustin ipocrizia.

 

P.S : mass primit : ” Du-te in bucatarie si da drumu la gaz,asteapta o jumatate de ora, si aprinde o bricheta. O sa iti apara pe tavan numele persoanei iubite”. Succes,dragilor.

Auditie : Linkin Park – Valentine’s Day

 

The man who fights too long against dragons becomes a dragon himself.

Friedrich Nietzsche

 

 

Auditie : Gojira – Where dragons dwell

Anger is just a cowardly extension of sadness. It’s a lot easier to be angry at someone than it is to tell them you’re hurt.

Tom Gates

Stiu.Suna ipocrit,fals.Suna de parca o zic cu voce tare intr-o camera goala. Suna de parca o scriu cu creta pe foaie. Suna de parca nu ar trebui sa rasune. Stiu.

Dar inteleg ce simti. Intr-un mod absurd, sec,fad,intr-un mod al meu, propriu si personalizat,intr-un mod aparent superficial si ironic,stiu ce simti. Inteleg,stiu, cunosc sentimentul tau de pustietate,singuratate,izolare. Trei cuvinte cu acelasi inteles, si totusi,pentru tine, trei sentimente complet diferite puse intr-o cutie a Pandorei. Stiu ca le resimti pe fiecare in parte. Pe rand, in toate ordinele posibile.De la inceput spre sfarsit,de la sfarsit spre inceput,din centru spre extremitati.

M-am blocat.

Stii care e partea proasta in tot? Aceea ca ti-as dedica romane,nu doar o postare lunga in care iti dau niste explicatii penibile,fara sens aparent. Si stii ce vreau sa intelegi? Vreau sa intelegi ca meriti romane.

Esti una din cele mai importante persoane din viata mea. Ma faci sa rad cand imi vine sa plang, ma faci sa ma calmez cand imi vine sa ma sfasii de vie, ma faci sa iubesc cand vreau sa urasc,ma faci sa vreau inapoi cand arunc, ma faci sa ma apreciez cand nu ma mai suport,ma faci sa vad ce nu vreau sa vad si imi acoperi ochii cand vreau sa vad ce nu trebuie sa vad, ma aduci cu picioarele pe pamant cand ma pierd si ma faci sa zbor cand imi frang aripile.

Vreau sa intelegi ca esti importanta. Nu doar pentru mine. Esti o aleasa a destinului,si nu vezi asta. Esti surda si oarba in fata vietii.

Vreau sa nu depinzi de mine. Esti independenta, esti puternica. Nu ai nevoie de mine,nu ai avut niciodata. Erai  maturizata si constienta de viata dinaintea  aparitiei mele. Nu am facut decat sa grabesc un proces. Nu am facut decat sa scot niste rani la suprafata. Si in ciuda a toate astea, te-am facut sa te redescoperi.

Si nu,nu imi esti datoare.Nu mi-ai fost vreodata datoare pentru zambetul care ti l-am adus atunci si pentru toate lucrurile frumoase care le-am scos atunci din tine. Le-am facut din suflet, le-am facut cu drag si dragoste.

Te-ai revansat prin felul tau de a fi. Te-ai revansat in toate clipele in care ti-am plans pe umeri,in care m-ai sustinut sa nu pic, in care imi fredonai cand adormeam si ma mangai pe fata cand ma trezeam. Te-ai revansat prin felul tau candid si sincer de a fi. Te-ai revansat cand ai fost zidul meu si salteaua pe care am picat.

Nu ai habar cine esti.Nu ai habar ce zace in tine.

Nu ai habar ce apreciez eu.

Si stiu. Stiu ca te enervez, te intristez,te dezamagesc, te evit,sunt nesimtita,ironica si tot ce poti uri la o persoana. Si cel mai rau e ca sunt toate astea intr-una singura. Si stiu ca esti obosita.Si stiu ca ti-e lehamite. Si stiu ca iti vine sa ma iei de gat,sa ma proptesti de pereti si sa vezi cum se scurge viata din mine pana in ultima clipa,cand imi redai suflul si imi amintesti ca tu ai fost acolo in toate momentele in care imi reluam suflul inapoi.

Stiu ca esti inconjurata de o mare multime de oameni si totusi,mergi singura pe drum si te invarti in cercul asta.Alienata de oamenii din jurul tau, traiesti intr-un cocon al propriei solitaritati dar tanjesti pentru o inima care canta pentru tine,si doar pentru tine. Si meriti. Meriti ode. Meriti arii. Meriti simofonii. Meriti un intreg spectacol.Probabil e timpul sa acorzi atentie celor de la Eagles si sa asculti versurile lor… ”It may be raining, but there’s a rainbow above you. You better let somebody love you, before it’s too late.”

Vreau sa vezi ca esti iubita. Dar nu vezi in jurul tau. Nu permite singuratatii sa se instaureze in viata ta.Nu ii da sansa sa isi faca un cuib in sufletul tau. Pentru ca e un parazit al sufletului. Nu te lasa imbolnavita. Nu te lasa atinsa de aripa ei. Deschide ochii,nu fii oarba. Asculta-ma,nu fii surda.

Te frangi.Cedezi si nici nu realizezi. In lupta aceasta acerba pentru a ma salva pe mine,te pierzi. Mori incet inauntru. Te stingi.

Aprinde flacara. Fii acel om pe care il stiu eu. Plin de viata,vise si manifestari copilaresti. Fii acea persoana ce ma enerva in noaptea aceea si se impingea in mine.

Trebuie sa intelegi un lucru. Voi exista mereu pentru tine. Dar nu pot fi acolo mereu. Trebuie sa stii cand sa imi suporti lipsa si cand sa imi suporti prezenta. Trebuie sa intelegi ca ceea ce am fost devine o umbra. Si esti printre putinele persoane care nu dispar in intunericul acelei umbre.

Nu te alung,nu te tin departe. Te invat sa traiesti cu tine insuti. Te invat sa te eliberezi. Te invat sa supravietuiesti. E timpul sa iti deschizi aripile.

Nu vreau sa te tin in palma cu frica de momentul in care am sa te arunc in sus. Esti superba. Esti perfecta. Vreau sa vezi asta.

Si stii ce? Nu am reusit sa asez aici nici macar o mica parte din ceea ce simt pentru tine. Si nu ti-am pus cele mai bune argumente. Nu iti pot explica in cuvinte ce simt si ce vad cand ma uit la tine. Mi-a inghetat sangele in vene iar cuvintele nu s-au mai scurs prin degetele mele.

The Meaning

To love is to share life together
to build special plans just for two
to work side by side
and then smile with pride
as one by one, dreams all come true.

To love is to help and encourage
with smiles and sincere words of praise
to take time to share
to listen and care
in tender, affectionate ways.

To love is to have someone special
one who you can always depend
to be there through the years
sharing laughter and tears
as a partner, a lover, a friend.

To love is to make special memories
of moments you love to recall
of all the good things
that sharing life brings
love is the greatest of all.

I’ve learned the full meaning
of sharing and caring
and having my dreams all come true;
I’ve learned the full meaning
of being in love
by being and loving with you.

- Kellie Spehn -

Intr-adevar,m-ai invatat sensul… Iti multumesc ca existi.

Auditie :  Guns N’ Roses – Don’t cry

 

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.